Falling in love

Saptamana viitoare fac patru luni aici, si in astea patru luni cu prea putini oameni de varsta mea am vorbit. In primu' rand ca daca-s arabi nu prezentam interes pentru ei, si din punctu ' meu de vedere nici ei pentru mine, si in al doilea rand fiindca europeni(sau ma rog crestini) de varsta asta nu prea gasesti aici, doar cei care sunt mutati cu familia sau in excursie( si astia foarte rari). In concluzie in ultima vreme am vorbit numa cu oameni trecuti prin viata, cu siguranta mai mult ca si mine. Asa s-a intamplat si aseara. Sa incep cu inceput. Am dat de un site super misto, care se prezinta c-am asa, te loghezi acolo, si iti prezinti conditile de gazduire. Clar acolo gasesti numa exact oameni care daca mergi in orasu' lor, in zona lor, si au posibilitatea, te gazduiesc cu cel mai mare drag. Incantat ca asa o sa pot sa vad la vara toata Europa cu evident mai putini bani, foarte entuziasmat, m-am logat si eu. Sincer nu-s chiar asa de naiv de felu' meu, si nici in asta n-am crezut din prima, da garanta Tosca pentru toata povestea. In scurt timp am descoperit ca e full numa' de oameni care calatoresc si aruncandu-mi ochii pe doua trei profile mi-am dat seama ca eu inca n-am vazut prea multe la viata mea. Am descoperit ca si de aici din Doha sunt oameni pe site ba chiar organizau un party de sfarsit de vara. Si asa in lipsa de priteni prin desertu' asta, am dat acolo clik. In scurt timp am primit vreo doua trei mesaje in care mi se transmitea un welcome calduros si ca abea asteapta sa ma cunosca. M-am simtit incurajat si mam hotarat sa merg. Am vorbit cu tosca si ieri pe la patru cinci am inceput sa ne uitam de adresa, nr. de tel si deastea. Taximetristul meu nu stia unde era vila aia, asa ca a trebuit sa-l sun pe organizator. Nu raspundea, si-o fost musai a trimit un mesaj la un participant in care sa-i cer adresa exact. Mam trezit cu un raspuns a naibi de surprinzator, in care in loc sa mi se comunice adresa mi se cerea spunand simpatic ca nu-i mare deranju' sa vina sa ne i-a si pe noi. E incredibil, si am fost surprins foarte tare, cand la ora stabilita in fata casei oprise tipu' cu care vorbisem in doua mesaje pe net. Facem cunostinta si plecam. Despre acest BBQ cum zic ei, n-am de cat cuvinte de lauda, trist ca nu stiu astia romaneste sa vada ce-i mai laud. Diversitate frate. Doi trei egipteni, eu roman, Tosca italian, doi trei indian, un iordanian, un libanez, o canadianca, doi trei americani, un baiat si doua fete, trei filipineze, o coreeanca, patru englezoaice, o frantuzoaica, phuu, nici nu mai tin minte. oricum punctu' culminant o fost atins c-am la 25 30 de persoane. Nici nu stiu cum sa va explic, ca inafara de patru cinci ce se stiau dinainte pentru restu' o fost exact prima data cand s-or (ne-am) vazut. A fost un party de ala la care nu mergi cu fitze si sa faci figuri(ce in romania inca n-am intanit) mergi deschis si cu zambetul pe buze, sa socializezi sa-ti faci priteni sa sa cunosti noi culturi. In fine, sa ajugem la subiect. Ca sa vorbesti cu oameni mai mari ca tine, aa scuzati ca iar revin cu detali despre, eu si Tosca eram ce-i mai tineri in rest numa profesori si ingineri. Deci ca sa vorbesti cu oameni ca tine si sa nu devii plictisitor fiindca vorbesti despre lucruri care ei le-or trait de mult tre sa vorbesti despre ceva ce nu se epuizeaza niciodata. Aici e vorba ori despre relgie ori despre iubire, dragoste. Si ui asa am ajuns sa vorbesc cu o englezoaica de vo 40 si ceva de ani foarte simpatica si draguta despre prima iubire. E foarte interesant la englezi cum numesc ei niste actiuni si lucuri. Nu-mi vin acuma in cap mai multe, dar la faza cu falling in love, e foarte interesant de observat ceva. De ce amaru' nu zic ei , fly in the love sau ceva de genu' de ce tocmai falling. A cadea in dragoste. ce expresie pentru intragostire. Si totusi nu de prosti ii zic ei asa... A cadea in dragoste... Da in dragoste de ce nu te ridici? Ahh. Ii dragostea ceva rau? A cadea in dragoste. Isi aminteste perfect despre prima ei iubire. Devin curios. Nu, nu este barbatu' cu care s-a casatorit(si intre timp a divortat) si zice ca-i pare bine ca s-au intamplat asa lucrurile. Aici devin si mai curios. De ce zice asta. Si-mi zice, esti inca tanar, sa ai grija cu cine "cazi in dragoste". Si aici vroiam sa ajung. E important sa ai grija de cine te indragostesti. Si acuma nare rost sa va mai explic ca dragostea la prima vedere si chestile astea nu-s basme, sunt reale dar nu s-ar intampla daca tu nu ti-ai dorii asta. Inainte de a te indragostii gandeste-te ca oameni se schimba, devin altii, si isi schimba prioritatile. Si cand doi oameni isi doresc lucruri diferite pe plan sentimental, in mod special, lucrurile devin dificile. Asa ca nu te indragostii de oameni ce inca mai au de se maturizat, atata timp cant nu esti pregatit sa va maturizati impreuna. Bine, ideeai ca suntem intro continua maturizare, da ma refeream la perioada aia mai altfel pana in 18 19 20 de ani. Ahh, ti-as mai zice o gramada da sunt asa copil si eu la chestia asta incat nu ma simt in stare sa va dau lectii voua. Ideea e ca asa sa-ti imaginezi ca te poti indragostii de o persoana atunci cand te poti vedea impreuna cu ea in orice situatie. Si aici ma refer la chiar orice situatie. Egal ca e vorba despre voi in vizita la bunici ei, sau voi impreuna la tine acasa. Egal ca e vorba la un suc cu priteni ei, egal ca e vorba la o cabana cu priteni tai. Egal ca e vorba despre un resturant de lux, sau o bodega de sat pierdut in munti. Egal ca e vorba de un pat matrimonial, sau un sac de dormit calduros. Egal ca e vorba sa zgribuliti de frig, sau sa nu mai puteti de cald. Egal ca e vorba despre biserica, sau primarie. Egal ca e vorba sa fiti in aer sau in apa. Egal ca e vorba de bocit impreuna sau de ras cu lacrimi. Egal ca e vorba de a fii langa el cand e bolnav, sau langa ea cand e accidentata, egal ca e vorba cand sa-l sustii cand e cazut, sau sa fii fericit de fericirea ei. Egal despre ce e vorba. Daca vorbesti cu un om si nu te poti vedea in absolut orice situatie posibila ii grav. Nu se merita. Serios, mai aud cate' unu ce zice, voaii am prietena seriosa, da nu o duc acas ca de o vede mama ma sechestreaza pana ii dau liber. Sau invers. Tre' sa fi-ti pregatiti sa infruntati totul impreuna... Ahh, Ai grija de cine te indragostesti prima data... Ai grija, fiindca asa sa-ti imaginezi ca sufletu' tau niciodata nu o sa scape de amintirea acestei persoane. Si dacas amintiri frumoase, sufletu; tau niciodata nu o sa scape de regretu' ca nu mai ai parte de acele momente, si chiar daca putin o sa te acuze ca-i vina ta. Ai grija de cine te indragostesti... Fiindca o sa puna ca o eticheta pe numele tau. Si nu o sa te mai cheme doar george popescu, o sa te cunosca lumea ca george popescu fostu' lu maria ion. Ai grija... Si asa pe sfarsit vreau sa-ti pun niste intrebari la care sa-i raspunzi tu sufletului tau... Cine o fost prima ta iubire? Regreti ca nu mai e? Iti aduci aminte cu drag? Ai facut tot ce s-a putut sa o pastrezi? Daca ar fii sa mai vorbiti, ai avea ce sa-i spui? Esti inca indragostit? Stie asta? Nu te simti las ca sufletu' tau inca vrea si na-i curaj sa fii sincer? Inca mai citesti aici si nu ti-o venit inca ideea sa suni, sa scri, sa anunti cumva .., Ma... Nu fii prost!

Cine sunt?

E incredibil. E incredibil cum ma uimesc pe mine insumi cand imi pun intrebarea asta. Cine sunt? Cine am fost? Cine urmeaza sa fiu? Mi-am dat seama ca oameni se schimba tot timpu' da niciodata nu mi-am pus problema cat de des sau cat de mult ma schimb eu. In seara asta nu stiu ce-mi veni sa vorbesc cu mine. Sa aflu ce mai fac. Sa aflu cum ma simt. Sa aflu de ce mie dor si ce-mi lipseste. Sa aflu, de toate. Si nu in ultimu rand sa-mi cer scuze ca nu am timp de mine. Si ui asa am descoperit lucruri ce pe mine m-au socat. Automat cand am vrut sa aflu daca cu adevarat mam schimbat mi-am pus intrebarea ce faceam anu trecut pe vremea asta? Si raspunsul la asta poate il stiti cei care ma cunosteti. Eram la inceput de clasa a 12. Nu-mi pasa de nimeni si nimic si tot ce faceam era sa-mi tarasc corpul in fiecare zi la scoala, sa ma uit la seriale si sa mai scriu pe blog din cand in cand. Si apropo de blog, cand citesc acuma ce scriam nu-mi vine sa cred ca eu eram cel care a scris. E incredibil cum in 365 de zile sa se schimbe atatea lucruri. Atunci nu aveam nici macar un plan pentru ziua de maine ce sa mai vorbim de idealuri in viata sau vise. Eram un copil ce nu accepta ca trebuie sa creasca si sa se maturizeze si ca la un momendat se termina cu statu' pe spatele parintilor. Ahh acuma cand verfic ce scriu ma gandesc ca vorbesc asa urat despre mine, da nu-i adevarat, sunt doar realist. Nu stiam ce inseamna sa muncesti ca sa ai ce manca, sau se te imbraci cu ce haine vrei sau sa faci ce vrei. Nu stiam cum e sa ai program, sa trebuiasca sa-l urmezi chiar daca na-i chef, esti obosit, umpic blonav sau pur si simplu na-i chef. E asa diferit. Si la scoala aveam program. Da de eram obosit, satul sau pur si simplu vroiam sa merg la o cafea imi bagam picioru' in ele ore. Mergeam si ma ceream acas. De vreun prof mai tanar ma intreba de ce, raspundeam simplu si nesimtit, n-am chef. Nu stiam ce inseamna sa nu ai cui sa-i ceri, cui sa te plangi. Nu stiam cum e sa fii tu de capu' tau si fiecare alegere ce o faci sa te influenteze mai mult decat ai crede vreodata. Nu stiam cum e sa fii singuru; vinovat pentru ce se intampla si sa nu ai pe cine da vina cand faci ceva gresit. Nu stiam... As vrea sa ma bucur ca acuma am ceva in cap si ca totusi vad lucrurile umpic mai diferit dar cand ma gandesc ca anu viitor pe vremea asta o sa zic la fel despre perioada asta nu-mi mai vine a rade. Sper doar ca cu cat trece timpu' sa gresesc cat mai putin si sa invat cat mai multe. Nu stiam multe. Dar cei frumos e ca inca sunt tanar, si e bine ca totusi acuma stiu. Acuma stiu ca vreau sa traiesc, si sa fiu implinit si pentru asta lucrez. Pentru visele si dorintele mele ma trezesc in fiecare zi la sase. Pentru planu' meu diabolic de a fi cu tine tot restu' vietii. Pentru a vedea toate lucrurile faine despre care lumea nu prea vorbeste, pentru a vedea chestii care putini oameni le vad si pentru a trai senzatii care nu se arata oricui. Si totusi cine sunt? Si acuma stiu. Sunt acelasi Vio, doar cu ceva minte in plus. Si poate nu mam schimbat, dar cu siguranta am devenit mai bun. Din simplu fapt ca acuma inainte de nu-mi pasa daca murdaresc haine sau nu, stau umpic si ma gandesc cat de scump ii detergentu' sau cat de complicat e sa scoti pete. Din simplu fapt ca acuma inainte sa imi doresc sa-mi cumpar o pereche de shoesi la care diferenta de pret e 15, 20 de euro stau umpic sa ma gandesc daca se merita, si cat muncesc eu pentru bani astia. Din simplu fapt ca inainte sa zic ca nu-mi place vreun fel de mancare, sau inainte de a arunca ceva de mancare imi aduc aminte de sutele de indieni ce-i vad zilnic mancand acelasi orez cu ceva sosuri. Inainte de a-mi dorii sa merg in oras doar de plictiseala si sa cheltui 2 300 de qatari imi aduc aminte ca intanesc in fiecare zi pe santier oameni ce lucreaza o luna pentru un salariu de 500. Din simplu fapt... Din simplu fapt ca acuma realizez ca inainte nu eram cel mai cumsecade baiat, si ca poate unele lucruri nu le-am facut asa cum trebuie. Din simplu fapt ca acuma stau si scriu cu gandu' ca voi realizati ceva si o sa va prindeti de aceste lucruri fara sa fiti nevoiti sa fiti la mii de km departare de casa si de persoanele dragi. Fara sa fiti nevoiti sa traiti senzatia de singuratate si dor de la un momendat sa-ti vina numa' exact sa dispari... TU cine esti? Cine ai fost? Cine urmeaza sa fii? Esti multumit de starea ta actuala? S-a schimbat ceva in gandirea ta in ultimu' an sau freci menta exact ca in urma cu 365 de zile? Ai devenit mai bun? Ai evoluat? Sau daca repeti teste iq la care anu trecut aveai 115 puncte acuma iei doar 100? Cine esti?

No more games...

Te numesti o persoana sincera? Esti tu in stare sa spui tot ce simti? Sau tot ce gandesti? Poate sa spuna iubita ta, pritenii tai, cunostintele tale ca esti o persoana sincera? Ai vrea sa fii sincer da ti-e frica? Eu sunt sincer? Cateodata mai imi aduc aminte si ma mai intreb eu pe mine. De multe ori poate nu-s multumit de raspuns. Si atunci dau tot ce pot sa fiu sincer. Sincer cu toata lumea. De ce sincer? Fiindca mi suficient sa vad in fiecare zi zeci de ipocriti, mincinosi, prefacuti, lasi si alte specii de genu'. Mi-s satul. Atata ar mai trebui sa ma dau si eu pe brazda. Nu. AM zis stop. Am fost destula vreme genu' ce se prefacea sa faca impresie, sa para de treaba, sa fie acceptat. Si numa eu stiu cum ma simteam cand ramaneam doar eu cu mine...In momentele alea de te uiti in oglinda nici macar nu o sa te recunosti. Esti gol pe dinauntru si asta nu te ajuta cu nimic, egal ca esti acceptat, respectat si placut de toata lumea. Nu se merita. Prefer sa ma numesc o persoana sincera si placute de doi, trei decat sa mint si sa ma prefac doar fiindca vreau sa fiu acceptat. De ce sunt sincer acuma? De ce spun ce simt ? De ce ma expun in halu' asta? Fiindca nu am ce sa pierd. Daca eu n-am ce sa pierd, voi nu aveti ce sa castigati, si ui asa o duc eu mai bine. Fiindca traiesc fiecare moment in parte. Sunt maxim suparat, maxim fercit, traiesc momentu'. Si e genial sa ai curaju' sa faci sau sa spui orice iti vine in cap. Bine bine, o sa ziceti ca nu-s normal. Se prea poate, da voi n-aveti dreptu; sa faceti acuzatii de genu' doar fiindca nu sunt la fel ca voi. Voi ascundeti-va, mintitiva, faceti ce va toarna lumea din juru vostru in cap, puneti-va sentimentele si sufletu' sub lacat, ca altfel e periculos.De ce nu mie frica? Simplu fiindca am un Dumnezeu mare, cel mai mareeeee, si el zice clar ca orice se intampla e spre binele copiilor Lui. Si eu sunt copil lui si deci orice s-ar intamplat stiu sigur ca intrun final e pentru binele meu. Ca am curaj sa fac ce simt, sau sa spun ce simt e cel mai simplu mod de a va arata voua ca Dumnezeu e tatal meu si nu mi se intampla nimica rau. Si si daca se intampla se intampla doar pentru a invata ceva ce o sa-mi foloseasca pe viitor. Multa vreme mi-a fost frica sa expun adevaratu' vio la suprafata, fiindca pur si simplu credeam ca rolul tutuor oamenilor din juru' meu era sa-mi faca mie rau. Nu stiu de ce simteam asta da cert e ca ma straduiam din tot sufletu' sa fiu ceva ce nu reprezenta interioru' meu de loc. Si cat timp am facut asta nu mam simtit nici macar umpic iubit sau dorit la maxim. Acum sunt sincer, fiindca mm prins ca e mult mai simplu sa fii sincer sa traiesti asa cum simti tu si sa platesti fiecare lucru in parte. Nu iti pot promite nicimacar umpic ca nu o sa fi tradat sau lasat balta daca esti sincer, ce pot sa-ti promit e ca o sa-i para rau dupa tine, si ca spre deosebire de ceilalti tu ai sufletu' impacat. Si credema nu mergi in Rai nici cu barfele celorlalti despre tine, nici cu impresiile ce le-ai facut, nici macar cu mastile ce le-ai purtat. Ai de mers exact numa' cu sufletu' tau. Si crezi ca mai mergi undeva de nu esti impacat tu cu tine? Ce inseamna sa impacat tu cu tine? Acel sentiment de liniste pe care-l ai, seara cand te pui in pat, fara sa ai momente in care sa-ti aduci aminte ce ai mai mintit azi, sau ce ai mai barfit. Acel somn in care visezi lucruri dragute si care te odihneste... Acel zambet dragut pe fata ta, care aprope ca te face cu 5 10 ani mai copil... Sa fi impacat tu cu tine, e sa ai siguranta ca nu o sa-ti para niciodata rau pentru ce ai facut fiindca stii ca ai facuto cu suflet. Ca ai fost sincer, si ca a ifost tu acolo. Nu imaginea ta de star, nici egoistu; din tine, nici lasu' din tine. Cat de sincer esti ? Simti ca tre sa faci ceva ? Fa-o. Simti ca tre sa spui ceva? Spune-o. Simti ca ... Exact. Fa-ti odata curaj si fi sincer. Si daca finalul nu o sa fie fericit promit ca o sa-ti dau timpu; cat lai irosit pe postu' meu. SIncer... Cred ca defapt lumea nu ma vrea sincer, ca de m-ar vrea sincer ar fi ea insasi sincera. ahhh. ps. am scirs ochii astia cu ochi inchisii, sper ca intelegi tu ce am scris, daca nu , nu-i stres, important e ca am fost eu sincer :)) Nopte bun...

Va tre' sa va maritati...

Automat daca iti trebe sa te mariti iti trebuie si sa ai cu cine. De data asta o sa vorbim despre cazul fetelor ce-si doresc asta. Va trebe' sot. E si normal la urma urmei fiecare cauta pe cineva, cauta piesa lipsa, cauta ingredientu' special, cauta acel lucru altfel, cauta... Cauta ce pana acuma nu a gasit. E si normal sa cauti, la fel de normal cum e si sa vrei ce-i mai bun pentru tine. Si aici incep. Vreti barbat. Vreti sa fie inalt, daca se poate exact inaltimea aia perfecta, stii tu aia cand tu esti pe tocurile tale preferate si tot mai raman cativa centimetri intre voi. Va trebuie sa fie brunet sau blond sau roscat. Vreti sa aiba ochii albastri ca oceanu', negrii ca taciunele, sau verde ca iarba dupa ploaie. Vreti sa aiba dintii frumosi si curati(in primu' rand sa-i aiba pe aia originali), Vreti sa nu fie nici slab, nici gras, nici prea musculos. Vreti sa se imbrace dragut, si daca se poate sa va si asculte sfaturile voastre in legautra cu stilu' masculin. Vreti sa se ingrijeasca, si sa-i pese de el. Da nu exagerat de tare, ca-i clar ca na-i chef sa-ti spuna cand suni sa-ti faci programare la epilat(pensat, vopsit, manichiura), sa-i faci si lui. Vreti sa miroase frumos. Vreti daca se poate sa fie curajos si neifricat, sa va simtiti protejate si in siguranta langa el, da nici genu' care sa se bage in seamna singur si sa se ia de toata lumea. Vreti sa fie in acelasi timp si romantic si atent, sa va simtiti iubite si apreciate, da nici prea tare, sa nu fi-ti sufocate. Vreti sa fie si umpic(macar umpic) ordonat, si daca se poate sa stie si sa calce, sa nu mai aveti voi de calcat. Vreti sa stie sa gateasca, daca se poate si i-ar place si sa spele vasele ar fi genial. Vreti sa fie si credincios si fidel, si in acelasi timp niciun pic gelos, sua ma rog poate umpic, atata cat sa va amuzati voi pe seama imaginatie lui bogate cum dintro privire ce o vazut ca ti-o aruncato unu, te si vede la intanire cu el. Ahh, cum am putut sa ratez asta, de ar canta la un instrument parca la-ti iubi mai mult. De perferabil pian sau chitara, bine ca ati accepta si tobe sau flaut, da mno. Ce v-ar mai place voua sa va trezeasca dimineata cantand. Si daca va trebe umpic artist ar fi dragut sa stie scrie poezii, si nu e musai opere de arata, da asa cate una micuta, odata pe saptamana v-ar bucura. Sau daca nu poet, atunci umpic de pictor in el. E ok si fotograf, la urma urmei si ei tot un fel de inventie cu imagini si culori fac. Ahh, si parca nu-i musai sa aiba bani, bine n-ar strica sa-i aiba, da daca nu-i are nu-i stres, da-i neaparat spirit antreprenorial. Si daca ar mai fi si umpic visator, da nu deala sa abereze, ci sa aiba vise realizabile, vai bine ar fi... Si asa misto ar fi sa aiba o mama faina, clar o viitoare soacra perfecta.Si nu in ultimu' rand daca ar fii si destept, phuu, defapt cred ca astai prima ca de a-ti gasi unu destept ar face de toate cate umpic, da oricum, ideeai ca daca ar fi si destept, va c-am vedeti nonstop in culmea fericiri. Va-i si ce dragut ar fi si sa fie asa mai carismatic si indragit de toata lumea, numa exact sa puteti fi mandre pe ce a-ti pus mana. De i-ar place copii la maxim, si totusi nu ar vrea mai mult de doi, ar multii si soacra. Sa nu-i placa fotbalu' si nici masinile si a-ti fi in stare sa va vindeti sufletu' pt un exemplar de genu'. Ahh, si sa-i placa sa calatoreasca. Ahh, si cum mam saturat sa va mai aud vorbind deastea. Mam saturat sa vreti totul deagata. Mam saturat sa nu va vad ca faceti ceva. Serios, ai un priten, iubit, logodnic sau amant. Cum poate mintea ta sa indrazneasca sa te gandesti ca nu-i ceva serios si ca o sa se termine numa' fiindca considerati voi ca nu se potriveste profilului. Mno' stati sa va spun, nu aveti voie sa faceti sau ziceti asa ceva. Pana ce nu ai luat chitara in mana sa-l inveti, pana ce nu ai stat cu el la cumparaturi si sa tii cont si de parerea lui, pana ce nu la-i luat de manuta si sa i-o pui acolo unde vrei sa te atinga, si pana ce nu ai luat cartea in mana sa-i citesti cum sa fie mai carismatic, mai serios, pana ce nu la-i scos la alergat, pana ce nu la-i invitat la o zi de inventat feluri de mancare, pana ce nu i-ai lasat mesaj pe oglinda in baie " spalate pe dinti, mancati-as zambetu'', pana ce nu i-ai facut odata ordine in dulap sa-i aratati cum tre sa arate de fapt, pana ce nu ii aratati maxim ca-l iubiti si nare de ce sa-si faca griji, pana ce nu ai luat odata aparatu' in mana l-ai scos la o sedinta foto, pana ce nu l-ai ascultat odata cu interes despre planurile si visele lui, pana ce nu i-ati dat de inteles ca iti place ca te poate ridica, pana ce nu i-ai dat de inteles ca vrei un om matur langa tine nu un copil, pana ce nu i-ai spus ca ceva nu-i in regula... Pana ce na-i facut macar odata fiecare din lucrurile de mai sus nu ai nici un drept sa ai pretenti. Sa-l schimbi, sau sa-ti doresti ceva bun din prima. Pentru a primi ceva bun din prima trebuie sa fi buna din prima, si iti spun eu ca nu esti, hai sa stam la povesti 5 minute si fac pariu ca-ti gasesc o duzina(12) de defecte. Casatoria din punctu' meu de vedere (clar) e doar un inceput,nu e nici punctu' culminant al unei relatii, nici macar deznodamantul. E sa zicem, intriga. De aici incepe totul, si daca e un inceput, inseamna ca pentru inceput, trebuie sa te pregatesti, na-i cum ,si na-i de unde sa le stii pe toate. Da impreuna cu timpul, o sa treceti peste toate. IMPREUNA. Nu separat. Impreuna le invatati, impreuna cresteti, impreuna deveniti unu pentru celalat ce-si doreste fiecare-n parte. Impreuna o evoluati si-o sa ajungeti, nu sa fi-ti la fel, ci sa va completati. Impreuna veti avea grija de iubirea voastra, impreuna... In ultimele zile am auzit cateva mai multe, fete (femei) zicand ca ele daca asa sta treaba si nu gasesc pe cineva exact cum isi doresc nu se mai casatoresc. Si mie mi-ar placea sa fie asa simplu, sa scriu pe google: fata blonda, inalime, 170-180. maxim 60 de kile, daca se poate ochi verzi, desteapta, gospodina, iubitoare etc etc. Serios, ca nu mi-as mai bate capu' sa va explic voua cum se poate face treaba intrun mod mai anevoios si complicat. Da nu e asa simplu... De asta e nevoie de pentru inceput de umpic de incredere, credinta si comunicare. Ca toate sa se rezolve impreuna. Ca sa stitii ca ati investit impreuna pentru a va bucura impreuna. Serios mno, credeti ca mie mi-ar conveni sa ma ia una asa numa' bun de insurat si numa' exact cat sa se bucure de achizitie in timp ce eu tre' sa o cresc. NU. Clar nu. Pritenia inainte de casatorie e ca si treaba cu un diamant. Ai gasit ceva, in care tu crezii si stii ca e pretios da trebuie slefuit pentru a i se vedea adevarata valoare. Si aici intervine implicarea. Cu cat il ajuti, il sprijini, il incurajezi, cu atat o sa fie mai stralucitor, mai cunoscut, mai valoros. Si deabea acuma vine partea faina. Ghici ce o sa-i scrie pe eticheta? Si ghici cine o sa fie mai cunoscuta si mai valoaroasa decat propriai investitia. Exact. Tu, pentru ca pe eticheta o sa fie scris "MADE BY YOU"

Suna...

Apas butonu verde de doua ori, si normal ca tu esti ultima persoana pe care am sunato. Incepe sa sune... Mam trezit cu greu de dimineata. Am facut un dus rapid si cat de cat mam trezit. Ma imbrac pe fuga in timp ce pornesc laptopu' sa ascult o piesa care sa-mi ramana in minte toata ziua. Ca tot omu modern verific ce mai e nou pe facebook. Te vad acolo. Ahh asa ti-as scrie. Da stiu ca daca ai primi un mesaj de la mine ti-ai ascunde zambetu' la capatul lumii numa sa nu-l primesc eu. Iar daca mi-ar raspunde la mesaj cu siguranta ar fi ceva sec si protocolar. Intre timp ma imbrac, si de zapacit ce is, imi iau tricoul invers. Clar nu am observat numa dupa vreo doua ore vazandu-ma intro oglinda. Nu mi-o zis nime nimca ca or crezut ca asa-i moda. Ies din camera, trecut umpic pe la bucatarie sa ma alimentez cu doua trei mere si un pachet de biscuiti si merg la masina care ma duce in fiecare zi la lucru. Imi bag castile in urechi si inchid ochi. Canta The reason... Imi aduce aminte de noi piesa asta... Si de aici pana sa-mi zboare gandu' la vremurile noastre bune e numa' un pas. Atipesc, cand ma trezesc imi aduc aminte ca te-am visat aseara. In vis un al doilea eu imi explica asa in stilu meu aparte ca nare rost sa ma mint, mi-e dor de tine. Si nu inseamna ca daca nu-ti spun asta, si tu nu stii asta, nu exista. Ahh defapt nare cum sa nu stii fiindca in adancul sufletului meu eu stiu ca si tie ti-e capu' la mine. Poate nu toata ziua, da macar jumate din zi. Lucrez si trece timpu' asa se face zece si avem pauza. Cand aveam credit te mai sunam, acuma si dac aam credit nu te sun, nu sunt pregatit sa nu-mi raspunzi, sau daca o faci sa o faci numa fiindca nu vrei sa pari salbatica. Trec inca doua ore, si merg la resturant pentru masa. Ahh, niciodata nu o sa ma simt la fel de satul ca si cum eram cand mancam impreuna. Egal ca am in farfurie pui la rotisor sau lasagna, cu tine o felie de paine cu dulceata era festin. Ma abtin si acuma sa nu te sun din aceleasi evidente motive. Muzica canta, eu lucrez si timpu' trece. De ce fac ce fac? De ce faci ce faci? Sa nu te aud o saptamana e un fel de iad pentru mine... Ma ambitionez si zic ca o sa pot sa trec si peste asta. Da oare vreau sa trec? E pauza de la ora patru si te-as suna. Da nu-s pregatit sa-mi raspunzi si sa-mi zici ca nu poti vorbi, sau sa-mi dai ocupat. Nu-s pregatit nici sa te aud vorbind cu mine ca si cu un necunoscut cum nu sunt pregatit sa aud cat de ocupata esti si cat de important ar trebui sa ma simt ca mi-ar raspuns la al cincelea apel. Nu-s pregatit. Si totusi mie dor. Si cred ca mi-e dor fiindca stiu ca se poate. Sau cel putin candva s-a putut. Egal ca era vorba de mesaju ala scurt sau minutu' ala alocat mie. Era acolo. Si eu il apreciam. Acuma nu se mai poate. Si oricat mi-as zice in cap ca incercarea moarte nare, de fiecare data cand incerc, ea moare. Si invie iar, si iar moare. Imi tot imaginez cum ma-s simti eu sa vad ca ma cauta cineva si sa fiu indiferent, sa nu raspund, sau sa dau ocupat. Ma tot gandesc cum as reactiona eu sa vad un apel pierdut de la cienva drag. Ma tot gandesc cum ar fi sa vad ca ma suni tu si sa nu pot vorbii. Si oricat ma-s straduii sa inteleg comportamentul tau aici, n-am cum. Defapt tot ce trebuie sa fac e sa-l iau ca atare. Si incet incet mam obijnuit. Acuma nu mai am asteptari acuma aprope ca o fac robotic. Acuma parca nu mai simt gustu' ala amar ce-l ai cand iti intra casuta. Acuma parca de fiecare data cand se intampla numa' exact ma faci sa simt din ce in ce mai mult ca te-ai schimbat si nu mai pot sa-ti cer sa fii cine erai. Da, schimbarea daca o faci trebuie sa fie in bine. Si ma gandesc ca esti desteapta si stii si faci asta. Si cand pun lucrurile astea cap la cap nu-mi pot da seama cum te-ai putut tu schimba intrun om mai bun si sa fii asa cu mine. Erai un om rau inainte? Atunci cred ca-mi palce de tine rea. Mai uit, ma mai i-au cu alte chesti si timpul trece. Ajung intrun final sa ma intreb oare chiar merit eu toate astea? Asa rau is? Da asa ceva nu exista, si deci tot tu pici rau la faza asta. N-ai cum sa fii un om bun si sa raspunzi binelui cu rau, si nici dragostei cu ura. Oare eu cum is? Se poate sa nu ma cunosc? Ioi, poate chiar numa despre mine e vorba aici. Ioi. Da chiar, eu is personaju principal, si in povestea mea , al meu o sa fie happy endu'. E a saptea ora cand suna. Si in 10 secunde mi-o trecut prin cap o tona de lucruri. Stai, se aude ceva.. Nu-mi vine sa cred,chiar ai raspuns si esti draguta . Am stiut eu ca tie imposibil asa ceva. Am ajuns la casuta vocala, si ea are o voce mai calda decat tine. In timp ce scriu aceste randuri stau cu telu' in mana si ma gandesc, sa te sun sa nu te sun. Siapoi imi spun ca nu se merita sa cauti pe cineva ce nu vrea sa-l gasesti.

Azi...

Intro jumate de ora e 15 octombrie. Asta inseamna ca mi-s in Qatar de trei luni jumatate. Incredibil. Ma surprind pe mine si tot ce-mi vine in cap e faptu' ca asta inseamna ca niciodata nu am stiut de cate sunt in stare. Poate din exterior nu pare asa mare lucru ca la 19 ani sa pleci de acasa, sa lasi familie, priteni, faculta, pritena, sau ma rog ea sa te lase pe tine, sa lucrezi cu oameni cu familii, sa ai sef, sa nu poti daca te saturi de lucru sa pleci acasa, sa nu ai timp pentru tine, sa nu poti sa-ti faci din cauza programului, sa-ti fie dor de tot ce inseamna racoare, ploaie, nori, iarba, mancare buna, sa-ti fie dor de biserica. Sa trebuiasca sa accepti alte mentalitati, alte culturi. Alte ideei. Sa trebuiasca sa pleci capu' si sa inchizi gura chiar daca poate, defapt cu siguranta, ideea ta e mai buna. Sa trebuiasca sa ai resposabilitati si sa fi serios. Si toate astea doar fiindca vrei sa-ti urmezi visele.Si ca sa-ti urmezi visele ai nevoie de bani. Da c-am peste tot e vorba de bani. Gata cu filozofatu'. Astazi am mai invatat o lectie. Defapt in fiecare zi invat una dar azi o fost una mai altfel. Am ajuns la mall cu Toska si Dani si cautam un magazin. Si sa-ti amaginez ca in maxim o ora intrun mall de doua ori cat Iuliusu' din Cluj am vazut o tipa de trei ori. Si poate treceam pe langa ea si a patra ora si nu ziceam nimic da am ramas sigur fiindca o trebui sa sun la banca ca miera blocat cardu' si naveam cash deloc( pana la urma o fost o problema cu toate cardurile de la ei) si asa am ajuns sa o vad a patra ora. Era in Starbucks singura la masa cu o cafea si o carte. Nu era vorba ca vai ce mandra era si mam indragostit la prima vedere, era vorba doar ca era prea ciudat sa vezi un om de atatea ori intrun loc atat de urias intrun timp atat de scurt. Si mam dus sai zic asta. S-a speriat cand am salutato. Am intrebat daca asteapta pe cineva si a zis ca nu. Atunci am intrebato daca crede in destin si a zis ca da. Si i-am spus ca asta inseamna ca pe mine ma astepta. Si am inceput sa vorbim. O cheama Risa are 29 de ani si e din Japonia. E la fel ca si mine, noua in Doha. Stewardesa la Qatar airways dupa un an de trainning. Si asa incepe povestea ei. Visul e sa ajunga stewardesa la o companie din Japonia. Desi indeplinea toate cerintele nu avea experienta si uite asa a ajuns in Qatar. Unde vreau sa ajung? La sacrificiu. Qatar e o tara musulmana asta se stie, ce nu se stie, e ca nu-i simplu tu european, american sau asiatic sa traiesti cu regulile lor. A trebuit sa semneze un contract pe minim doi ani. Ce inseamna asta? Inseamna ca atat timp cat lucrezi la ei, na-i voie sa te casatoresti. N-ai voie sa iesi din casa cu 12 ore inainte sa-ti inceapa serviciul, na-i voie sa fii suparat sau morocanos, si multe alte chestii de genu'. Vroiam sa ajung la faptu' ca tipa asta desii iubea un tip, la 29 de ani, a refuzat o cerere in casatorie fiindca vroia sa-si urmeze visul. Cand am auzit asta am ramas blocat. Sa ai o relatie seriosa cu un om, patru ani de zile. Sa il iubesti, sa te iubeasca, si doar din cauza ratiunii sa zici nu, unui baiat pus in genunchi in fata ta, in mana cu un inel pentru tine. Sa iti fie cariera pe primu' loc, nu sufletu'. Nu-mi vine sa cred. Si toate astea doar fiindca asta deducem noi din prostiile ce ne inconjoara, ca o sa fim multumiti sufleteste cu o cariera de vis sau o masina de lux. Care ma cunosteti stiti ca daca cred in ceva, cand ma apuc sa explic despre apoi pun suflet. Si am inceput sa-i zic... Cum poti sa crezi ca niste lucruri materiale o sa multumeasca vreodata niste cerinte sufletesti? Cum poti sa crezi vreodata ca materialismu' o sa se combine cu treburile sufletesti multumind o persoana. Cum poti sa crezi ca poti iubii un job, un salariu, o masina, o casa. Cum pot sa crezi ca doar fiindca faci ce considera ratiunea ta ca-i bine o sa poti sa traiesti impacat cu gandu' ca ai facut ce trebuie. Cum poti sa crezi ca visul ce o sa te multumeasca pe deplin e o cariera. Cum poti sa nu vezi ca defapt toate visele astea ce noua ni se par cele mai importante sunt doar mici cai pentru a ajunge pregatiti intrun fel sau altu' pentru cineva. Acel cineva special. Si cum poti sa renunti la acel cineva special doar fiindca nu te crezi sificient de bun si consideri ca ai nevoie de mai multe pentru a fi pregatit. Cum poti sa zici ca na-i timp pentru suflet, ca ai treaba cu cariera cand defapt tot ce conteaza e sufletu'. Cum poti... Am vorbit, si poate mam si lungit umpic. Sa se rezolve problema cu cardu' era nevoie de 30 de minute si cand ma uit la ceas era trecuta o ora si ceva. Ochii ii erau umezi. Mi-a spus doar ca nu lasa niciodata gandurile astea sa-i apara in cap, si ca tot ce e in juru' ei o incurajeaza sa spuna ca-i bine, si ca defapt face ce-i corect. Ca niciodata nu si-a imaginat ca fericirea ce o avea cu el nu o sa o aiba niciodata ca insotitor de zbor... Ca intodeauna o crezut in visu' ei si nu i-o pasat la ce renunta si ce lasa in spate. Ca niciodata nu s-o gandit ca nu i se merita. Ca niciodata nu s-a gandit ca no sa se mai poata intoarce inapoi. Aici nu intelegeam si cred ca aici vine partea care m-a facut sa scriu despre intamplarea asta. Semnase deja contractul pentru doi ani, si automat la refuzat pe tip. Tipul era comandat de nava. Anu trecut in august ea semnase, si plecase din Japonia pentru training. Sau despartit. El cu un refuz luat pe neasteptate in figura, ea cu toata credinta posibila ca face bine ce face. Nu sau mai vazut, si nici nu o sa se mai vada. Ea a venit in Qatar, el a plecat pe mare. Poti sa zici acuma ca nu o fost sa se intample, si ca paote nu era el alesu', fiindca atunci canda fost tsunami-ul ala in Japonia el a murit. Desi nu vorbeau prea des, tineau legatura, asa ca ei nu i so parut nimic deosebit ca doua luni nu avuse nici un semn de la el. O trebuit sa fie ziua mamei lui, ea sa o sune sa-i zica la multi ani, ca sa afle ca a murit, zice ea, iubirea vietii ei. Am ramas fara litere pe tastatura cand ma gandesc din nou la faza asta. Tot e pot sa fac e sa ma revolt, sa ma destept, si sa-mi spun mie in primu' rand, sa am grija ce vise imi aleg. TU ce vise iti alegi? Le alegi tu cu grija? Cate sacrifici faci pentru el? Iti spune inima ca se merita? Poti sa garantezi sufletului ca o sa uite la ce o sa renunti? Ahh. Fiecare avem vise. Si o sa visam in continuare, tot ce vreau sa zic, e ca si aici, ca si in orice sport, trebuie sa ai grija, cu visatu' nu-i de joaca. Play in safe. Uneori visele pot sa doara. Si aici aduc argument pe fata asta... isi traieste visu' care l-a avut toata viata, are un salariu urias, viziteaza cele mai tari orase ale lumii, si tot este platit de companie, intalneste oameni noi si toata lumea e draguta cu ea... si e fericita. Da nici macar umpic nu e mai fericita decat era cu el. Partea proasta e ca fiecare actiune are si reactiune la un momendat. Ca asta se intampla in 2 secunde, sau in 25 de ani, candva se intampla. Si uneori nu suntem pregatiti sa se intampla. Si uneori daca am stii ce urmeaza sa se intample poate ar fi altfel... Trebuie sa gandim, cateodata, chiar nu te mai poti intoarce inapoi. Inchei aici. Isi merita visu' tau eforturile? ps. Eu ce amaru' caut in Qatar?

Oameni speciali..

Hai spune rapid cele mai speciale cinci persoane din viata ta. Defapt spunele pe primele trei sa nu ai de te gandit prea mult. Raspunde tu pentru tine la urmatoarele intrebari: Unde sunt ele acum? Stie ele cat de speciale si importante sunt pentru tine? Le areti asta? Pot sa aiba incredere in tine? Stiu ele ca esti oricand pentru ele online, aviable, disponibil? Fiecare dintre noi ajungem la un momendat in viata noastra sa numim o anumita persoana(sau mai multe) ca fiind speciala. Fie ca e iubitu' tau, pritena ta cea mai buna, fie ca e mama sau tatal tau, sora ta, sau unchiul tau preferat. Fie ca e preotul tau sau profesorul tau preferat. E special. Ce il face asa special? Personalitatea, felul de a fi, atitudinea, totul este altfel, e special. Dar pentru tine este special din cauza lucrurilor ce ti le-a spus, sau care te-a invatat, din cauza lucrurilor ce le-ati descoperit impreuna, din cauza problemelor si piedicilor pe care le-ati trecut impreuna, din cauza momentelor in care te simteai descurajat si el te-a incurajat. Din cauza momentelor in care te simteai singur si ea ti-a aratat ca nu esti asa. Din cauza momentelor in care nimeni nu te asculta si el a fost acolo pentru tine. Din cauza momentelor in care te-a surprins, si ai vazut cum isi da interesu' sa fii tu fericit. Din cauza momentelor in care ii straluceau ochii doar ca te vedea pe tine. Din cauza momentelor in care te simteai in rai doar ca era langa tine...

Si totusi...

De ce gresim? Si de ce, daca gresim, mai devreme sau mai tarziu trebuie sa platim pentru fiecare greseala in parte? De ce nu ne nastem invatati? Si de ce procesul asta de invatare nu se termina niciodata? Si cel mai important, de ce amaru' ma apuc eu sa filozofez despre subiecte deastea la care niciodata nu gasesti vreun inteles sau final? Ideeai ca in ultima perioada, hai sa zic ultimu' an, am avut de luat o gramada de decizi. Unele mai importante iar altele mai putin importante. Si normal ca unele m-au afectat mai tare, altele mai putin. Unele doar acuma isi fac efectul, iar la altele mai incolo. De unele decizi sunt bucuros ca le-am luat, iar de altele nu-s tare mandru ci din contra le regret. Si totusi cum sa fac, sa i-a decizi pe care sa nu ajung niciodata sa le regret? Is constient ca niciodata nu o sa stiu sa fac asta suta la suta, dar macar partial. Si oricat as gasi solutia ma opresc la aceiasi etapa. Depinde in ce crezi. N-ai cum sa crezi in tine, si sa iei decizi in defavoarea ta. Si normal cand i-ti dai seama ca totusi ai facuto, regreti. N-ai cum sa iei decizi in favoarea locului de munca, si cand iti dai seama ca defapt nu e pe primu' loc penru tine, sa nu regreti. n-ai cum sa nu regreti cand iei o decizie si nu e spre binele credintei tale. Si acum, ca mi-am dat cu parerea si par lucrurile mai simplu, va pot spune ca cel mai simplu e sa iei decizi in favoarea ta. N-ai cum sa regreti o decizie care intrun fel sau altu', mai devreme sau mai tarziu e spre binele tau. Si totusi, de ce facem uneori alegeri gresite? Sau de ce gresim? Despre asta promit ca nu ma mai apuc sa filozofez desi c-am asta fac, va spun scurt, gresim sa nu ne plictisim. Gresim fiindca suntem oameni, si oameni evolueaza, oameni se schimba, oameni invata. Gresim pentru ca Dumnezeu ne vrea binele intodeauna si nare cum sa fie mai bine, daca nu dai cu capu', ca data viitoare sa te stradui mai mult, sa fie mai bine, SA-TI fie mai bine. Gresim fiindca daca nu am gresii am fi niste roboti, care fac lucrurile perfecte, da nu se pot bucura de perfectiunea lor. Gresim, pentru a puteam sa ne bucura de reusita, gresim pentru a putea evolua.Gresim pentru a fi mai buni. Deci nu mai regreta ca ai gresit, ci incearca sa inveti cat mai multe din greseala aia. Repar-o, si da tot ce poti sa faci asta. Dupa ce ai terminat, sa nu o mai faci. Prima data nu-i vina ta, da de la a doua data in sus, devii suspectu; nr. 1. Intre timp bucurate de tot ce te inconjoara si fa din fiecare zi, o lectie! O lectie pe care ti-o preda Dumnezeu, sa o inveti, sa fi un om mai bun!